Aș vrea să spun că mi-am propus foarte serios să am o stare de aspirație, exact așa cum s-a indicat, și să-L rog pe Dumnezeu să mă ajute. Am simțit chiar repede, așa cam pe la început, o stare copleșitoare și am plâns foarte tare și nu mai puteam să-I spun lui Dumnezeu ”Doamne Dumnezeule”, ci efectiv era ca și cum Îl strigam ”Tată, Tată!” Chiar Îi spuneam că Îl iubesc, parcă Îl regăsisem așa de profund.

Eu am fost diagnosticată cu hepatită B cronică și la un moment dat chiar simțeam că parcă sunt operată, că mi se face o operație, și la un moment dacă mă focalizam în zona din creștetul capului și parcă Dumnezeu îmi spunea că acum mă vindecă. Acum urmează să vad în perioada următoare în ce măsură se produce vindecarea. Sunt bucuroasă pentru ceea ce mi s-a petrecut și aș vrea să vă spun că ați putea să vă gândiți mai des că Dumnezeu chiar este Tatăl nostru și să aveți acea stare de copil al lui Dumnezeu.

Vă doresc mult succes!

M.G., anul 3, Viena